Reprezintă Ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din fațade, indiferent de materiale și sistem de realizare, precum și sistem de acoperire - terasă sau învelitoare -, inclusiv elementele exterioare funcționale și de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornișe, ornamente - brâuri, ancadramente, trafoare, bosaje, profile, și altele asemenea.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 4 lit. d) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor

Reprezintă documentul prin care un beneficiar poate construi o clădire nouă sau poate consolida o clădire existentă.

Conform legislației autorizația de construire constituie actul final emis de administrația publică locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcții corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea și post utilizarea construcțiilor.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 2 din Legea nr. 50/1991 (republicată) privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

E ceea ce numim setul de documente privind proiectarea, execuția, recepția și urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra construcției.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 37, alin. 1 din Hotărârea 343/2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, și Anexa nr. 6, cap. 1, Art. 1 din aceiași hotărâre.

Dacă vă aflați într-o clădire expertizată și inclusă într-o categorie de urgență în anii ’90 ar trebui să începeți discuția cu un inginer structurist pentru că ea s-a realizat baza Normativul de proiectare P100-92 care în urma expertizei tehnice a încadrat construcțiile din punct de vedere al riscului seismic în categorii de urgențe: U1, U2, U3. Pe scurt categoriile de urgenta însemnau ca erau necesare măsuri de consolidare într-o perioada de timp cuprinsa in intervalul 2 si 10 ani

În prezent Normativul P100-92 este abrogat și se folosește P100-3/2019 - Codul de Proiectare Seismică, Partea a III-a - Prevederi Pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente care încadrează construcțiile în clase de risc seismic. Informații suplimentare se pot găsi aici.

Pentru încadrarea în clasa de risc seismic corespunzătoare asociațiile de proprietari sau proprietarii se pot adresa expertului tehnic elaborator al expertizei tehnice înițiale sau unui alt expert tehnic atestat pentru cerința rezistență și stabilitate disponibili accesați acest link.

Reprezintă acel ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 3. alin 1, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor 

Încadrarea tuturor clădirilor în clase de risc seismic se face pe baza P100-3/2019 - Codul de Proiectare Seismică, Partea a III-a - Prevederi Pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente care încadrează construcțiile în clase de risc seismic. Toate clădirile în urma unei expertize tehnice pot fi încadrate într-o clasa de risc seismic:

• Clasa R(s) I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime


• Clasa R(s) II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă


• Clasa R(s) III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante


• Clasa R(s) IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare

Informații suplimentare se pot găsi în Art.1 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.20/1994 (republicată), privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente

Procesul prin care unei construcții vechi i se îmbunătățește comportarea în timp prin intervenții la structura de rezistență.

Realizăm o consolidare când avem una din situațiile de mai jos:

• Clădirea a fost expertizată și inclusă într-o Clasă de Risc Seismic sau Categorie de Urgență


• Elementele structurale sunt insuficiente, degradate din cauza unui cutremur sau alte evenimente naturale


• Elementele structurale sunt degradate din cauza unor evenimente antropice (demolarea unor elemente structurale sau nestructurale fără o autorizație de demolare)


• Elementele structurale sunt insuficiente și nu servesc scopului pentru care e utilizată clădirea.


• Se schimbă total sau parțial destinația structurii/

Reprezintă partea componentă a studiului de fezabilitate sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, prin care se stabilește valoarea totală estimativă, exprimată în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiții.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 10 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Expunerea reprezentată de totalitatea oamenilor, clădirilor sau a altor elemente prezente în zonele de hazard. Are caracter variabil, în funcție de momentul la care se produce evenimentul.

Informații suplimentare se pot găsi la acest link și acest link.

In termeni generali reprezintă probabilitatea ca un cutremur cu o intensitate care depășește un anumit prag, să se producă într-o anumită zonă geografică și într-o anumită secvență de timp. Acesta definește mișcarea așteptata a terenului, provocata de cutremure, într-un amplasament, fenomen ce poate avea ca efect distrugeri sau pierderi. Putem defini hazardul probabilistic sau deterministic dar niciodată nu o să știm când și unde se va produce un cutremur conform .

Informații suplimentare se pot găsi la acest link.

Reprezintă construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

Informații suplimentare se pot găsi în Art. 2 lit. a din Legea nr. 114/ 1996 (republicata) privind locuințele,

PAD-ul sau asigurare obligatorie a locuinței reprezintă polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale. Documentul atestă încheierea contractului de asigurare a locuinței, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parțială pentru prejudiciile produse locuinței ca urmare a producerii riscului asigurat, în condițiile şi în limitele stabilite de lege şi, după caz, ale celorlalte clauze înscrise în poliță sau în contractul de asigurare.

Informații suplimentare se pot găsi în Legea 260/2008.

Riscul seismic reprezintă probabilitatea de producere a pagubelor sociale și economice, ca o consecință a cutremurelor. Riscul seismic e compus din trei elemente principale Hazard, Vulnerabilitate și Expunere.

Informații suplimentare se pot găsi la acest link și acest link.

Vulnerabilitatea reprezintă susceptibilitatea unei clădiri sau a altor elemente de a fi afectate de evenimente seismice posibile.

Informații suplimentare se pot găsi la acest link și acest link.